Dragoste şi război

 Azi e dragoste, mâine e război între noi, nici eu şi cred că nici tu nu mai poţi să înţelegi sau să îţi explici de ce. De multe ori mă mint că pot trece peste, că te pot lăsa pradă amintirilor, însă de atât de multe ori mă opresc şi privesc în urmă în ochii tăi verzi. Fac paşi mari înainte, dar ceva mă trage înapoi în braţele tale.

 Apar aceleaşi întrebări… cine eşti ? şi unde vrei să pleci cu inima mea ? de ce ţin atât de mult la un străin pe care îl cunosc atât de bine ? Întrebări la cre nimeni nu îmi poate răspunde, de ce ? Pentru că nici măcar eu nu îmi pot răspunde.

 Sunt sigură că te iubesc, dar şi o urmă de îndoială apare când văd ce este sau ce nu este între noi. Viaţa mea s-a complicat şi de 3 zile stau în acelaşi loc, cu ptivirea fixată în acelaşi loc, gândindu-mă la tine. Am să mor. Am să mor de dorul tău. Îmi este dor. Îmi este dor oricât aş vrea să neg acest lucru.

 Cineva spunea să nu ai încredere în poveşti, ci doar să îţi îndeplineşti visul până la final pentru a îţi creea propria poveste, însă cum nu ai putea să nu crezi în poveşti când sufletul, corpul, mintea şi mai ales inima îţi sunt pline de dragoste ? Cum să nu ai încredere când şti că sentimentul acela puternic de iubire îţi este împărtăşit… uneori.

 Am încredere în tine… în noi. Ştiu că vom reuşi cumva să ajungem la un final şi de aceea mă las purtată de şoaptele tale dulci, ca o frunză bătută de adierea uşoară a vântului de septembrie. Atingerile tale sunt pentru mine frânturi de rai, iar dulcele tău sărut mă face să plutesc printre stelele abia apărute pe cerul senin de vară.

 Cine crede că poate sta în faţa dragostei… se înşeală amarnic, iar cine crede că poate trăi fără dragoste şi că nu poate fi atins de această boală căreia nu i s-a găsit leac… am să îi spun doar că : dragostea nu vine anunţată şi nu întreabă, ea doar alege două suflete pentru a le transforma în suflete pereche şi pentru a schimba destine. Destine ce vor fi unite odată pentru totdeauna şi nimic şi nimeni nu le poate desface, nici măcar moartea.

 Când vei vedea că de pe cerul senin o stea ce se apleacă şi cade să te gândeşti la mine, să te gândeşti că îmi este dor de tine, iar atunci când şi ultima stea va cădea şi ea… să şti că eu m-am stins în lipsa ta, însă nu vei uita că te voi iubi indiferet de locul unde mă voi afla. Te voi aştepta cât de mult este nevoie, pentru că ştiu că te vei întoarce la mine.

 Dacă prin asta războiul dintre noi s-a terminat şi a lăsat loc dragostei vreau să şti că voi fi mereu lângă tine şi aşa cum ţi-am promis… nu te voi părăsi niciodată, nici măcar atunci când va veni timpul să mă desprind de această lume şi să trec dincolo, vreau să şti că şi de acolo eu te voi iubi.

Missimperfect12.

Anunțuri

2 gânduri despre „Dragoste şi război

  1. ce frumos ai scris . e un sentiment foarte puternic aici ? whou

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s